Profesorul de fizică, astrofizică și informatică Mircea Nistor de la Colegiului Național de Informatică „Traian Lalescu” din Hunedoara este omul săptămânii. Cu o experiență de peste 30 de ani la catedră este cel mai iubit profesor din județ prin modul său original de predare și prin tenacitatea cu care încearcă să-i atragă pe elevi în laboratoare. Este „Domnul Trandafir” de Hunedoara. Mircea Nistor este dedicat profesiei de dascăl și reușește să le amintească elevilor cât de importantă este școala, o personalitate care s-a remarcat printr-o bogată activitate didactică, care i-a adus un prestigiu recunoscut.
Am avut ocazia să îl cunosc personal prin anii 1997-1998 când eram elev la liceul de informatică din Hunedoara. Nu am avut însă onoarea de a-l avea ca profesor la clasă însă am auzit despre dumnealui de la fratele meu Răzvan care îl avea ca profesor de fizică și totodată era în clasă cu fiul său cel mare, Mircea junior. Îmi amintesc că elevii abia așteptau să înceapă orele de fizică atât erau de interesante, educative și antrenante. Mircea Nistor este profesorul complet care lucrează cu pasiune, din tot sufletul, care a inspirat încredere, calm desăvârșit și a impus respect fără niciun fel de greutate.
L-am reîntâlnit în august 1999 când a avut loc eclipsa totală de Soare din România în cadrul unui mic laborator de astro-fizică și astronomie unde am avut ocazia să mă uit pentru prima dată în viața mea printr-un telescop (sau era lunetă?). Îmi amintesc de efortul făcut atunci de echipa coordonată de domnia sa pentru a face o fotografie cu eclipsa deoarece la Hunedoara cerul era înnorat. Nu s-au dat bătuți și lângă Târgu Jiu au reușit să facă câteva fotografii.
Este unul din fondatorii asociației APAC (Asociația Absolvenților, Părinților şi Angajaților Colegiului Traian Lalescu) din Hunedoara. În anul 2011 a avut loc campania „Descoperă” împotriva abandonului școlar prin care peste 60 de elevi din Hunedoara au fost sprijiniți să învețe experimental științele (fizică, biologie, chimie, informatică) într-un laborator dedicat.
A pus bazele Clubului de Fizică și a școlii de sâmbătă unde datorită lecțiilor interactive elevii învață mai ușor tainele fizicii, chimiei, astronomiei etc. În fiecare sâmbătă profesorul Mircea Nistor își așteaptă elevii într-o fostă sală de sport a colegiului de informatică, transformată de patru ani într-un laborator de științe, în care tinerii învață să inoveze. Aici anul trecut Universitatea Stanford din California a deschis porțile laboratorului de nanotehnologie pentru elevii din Hunedoara. Elevii pregătiți de profesorul Mircea Nistor au prezentat câteva dintre inovaţiile realizate în ultimii ani, în atelierul lor de științe.
Coordonează și grupul Fizi Tec, un grup de elevi pasionați de știință și tehnologie care încearcă să schimbe lumea prin idei. De asemenea, a fost premiat în decembrie 2014 în cadrul proiectului „Premianții fără premii”. A fost invitat la numeroase emisiuni de televiziune. Anul acesta a fost unul din Mentorii distinși la a cincea ediție a Premiilor Mentor pentru Excelență în Educație. Iar eu sper ca împreună cu Fundația Mozilla să contribuim în viitorul apropriat la proiectele domnului profesor.
Un om extraordinar, tată, soț și bunic sunt convins că este la rândul său mândru de fii săi Mircea și Andrei care îi calcă pe urme.
Dimitrie Gusti afirma că „cea mai înaltă datorie etică a cuiva este să devină o personalitate”. Domnul profesor Mircea Nistor este o personalitate, a cucerit-o prin străduință, insistență și pasiune. Propria activitate a profesorului se constituie – pentru cei pe care i-a format – într-un exemplu, iar cumpăna timpului ne arată că aceasta se înclină nu după numărul anilor, ci după împlinirile obținute. Profesor de elită, maestru spiritual pentru generațiile de elevi, conștiință de prim rang a societății civile, personalitate de excepție a învățământului hunedorean, un OM de speță rară, dintre cei aleși.
Vă mulțumesc și sunt mândru pentru tot ceea ce ați făcut și faceți pentru elevii hunedoreni și pentru Hunedoara!
Închei citându-l pe dascălul Mircea Nistor:
Un fizician vă va spune că nu există legea compensației. Natura nu ține minte răul, însă există legile cauză-efect. Dacă vei tăia toate pădurile și vei distruge planeta, îți vei face ție rău. De asta, este bine să fim responsabili, să nu cumva să călcăm pe un alt suflet. Nu fac rău, pentru că dacă fac rău, mă simt rău. E și puțin egoism în altruismul ăsta. Cât privește poezia, din păcate, nu am timpul s-o gust pe de-a-ntregul. Pe de altă parte, multă din poezia de astăzi e făcută fără harul necesar. Prea la metru. Prea la cantitate. Se publică mult și poate că nu e un lucru rău: din mult, se poate cerne puțin. Adevărata poezie nu este doar împletirea unor cuvinte, ci o regăsești în fizică, în matematică, în științe. Lumea, Universul micro și macro, atât cât îl știm și-l intuim, în dedesubturile lui, e mai impresionant poetic decât își poate omul imagina! De fapt, Lumea este deasupra a ceea ce-şi poate imagina un om! Iar asta, nu-i aşa, e cea mai pură poezie!